Tendințele Internet of Things (IoT) pentru 2021

În ultimii ani, Internetul lucrurilor (IoT) a câștigat din ce în ce mai multă popularitate, în principal datorită potențialului său enorm. În plus, 2020 a văzut începutul unui val de transformare digitală a companiilor, în care Internetul lucrurilor joacă un rol important. Să aruncăm o privire la cine este IoT cu cea mai rapidă creștere în 2021.

1. Extinderea rețelelor 5G

Lansarea rețelelor 5G continuă să fie o prioritate de top. Internetul lucrurilor există cu adevărat doar datorită conectivității wireless care este o parte integrantă a acestuia. Cu cât conexiunea este mai fiabilă, cu atât performanța și fiabilitatea sunt mai mari.

Tehnologie 5G puternică – drumul către Industria 4.0

Rețelele 5G vor aduce:

• Canale mai mari (pentru a accelera transferul de date);

• Mai puțin lag (răspuns mai rapid);

• Posibilitatea de a conecta mai multe dispozitive în același timp (pentru senzori și dispozitive inteligente). Oferă aplicațiilor IoT o nouă dimensiune de utilizare.;

• Multe alte dispozitive și senzori pot comunica între ele fără a supraîncărca rețeaua;

• În plus, latența scăzută permite o mai bună utilizare a piloților automati, cum ar fi roboții chirurgicali, iar orașele inteligente pot decola cu adevărat.

Potențialul real al Internetului Lucrurilor va fi dezlănțuit doar odată cu apariția rețelelor 5G.

Rețelele IoT și 5G își vor găsi aplicații în principal în domenii precum:

• Industria și distribuția auto;

• Orașe inteligente;

• Sănătate;

• Industrie;

• Electricitate.

Rețelele IoT și 5G sunt utilizate pe scară largă în mediile industriale

2. Blockchain și securitate cibernetică

IoT va trebui să se ocupe de probleme complexe de securitate. Aceste complexități apar din natura diversă și distribuită a tehnologiilor. Rețeaua de dispozitive conectate rămâne vulnerabilă la atacuri.

Câte dispozitive au fost conectate la internet în 2020? 26 de miliarde de dispozitive potențiale prin care poți accesa rețeaua corporativă. La nivel de rețea, protecția va fi cea mai eficientă.

Cele mai frecvente tipuri de atacuri sunt:

• Phishing 37%;

• Penetrare în rețea 30%;

• Dezvăluirea inadvertentă 12%;

• Dispozitiv furat sau pierdut sau înregistrări 10%;

• Configurație proastă a sistemului 4%.

Protecția datelor în sistemele IoT este o problemă majoră care necesită o soluție robustă. În acest moment, tehnologia blockchain pare a fi instrumentul cel mai potrivit pentru a asigura o protecție adecvată a datelor.

IoT se confruntă cu provocări de securitate

Aplicațiile IoT sunt în esență sisteme distribuite, așa că tehnologia blockchain este potrivită pentru ele. Este conceput pentru soluții care implică interacțiunea între mai multe componente, iar blockchain-ul asigură că tranzacțiile sunt înregistrate în siguranță în șiruri fixe și pot fi utilizate în sistem fără a putea fi schimbate.

Nu a existat niciodată o astfel de tehnologie în IT. A existat întotdeauna o oportunitate de a corecta „rezultatul”. În plus, publicul larg înțelege potențialul acestei tehnologii și, de exemplu, Elveția testează alegeri online bazate pe blockchain.

A devenit norma pentru instituțiile financiare să-și securizeze tranzacțiile cu blockchain. La început au încercat să o discrediteze, dar și-au dat seama că oricine poate câștiga bani dintr-o astfel de tehnologie. În același timp, blockchain-ul este în prezent popular în IoT datorită capacității sale de a oferi protecție a datelor folosind metode de criptare și comunicare peer-to-peer fără intermediari.

Astfel, previziunile sunt de acord că, în perioadele următoare, piața IoT va acorda mai multă atenție îmbunătățirii securității.

Datele arată că natura diversă și omniprezentă a Internetului obiectelor ridică probleme de securitate. Furnizorii de soluții IoT end-to-end vor beneficia financiar de rezolvarea provocărilor de securitate IoT. Blockchain-ul este popular în IoT pentru furnizarea de protecție a datelor folosind criptare și metode peer-to-peer.

3. AI (inteligență artificială), date mari și analiză avansată

Culegerea de informații nu este suficientă pentru un management eficient al afacerii. Este foarte important să analizați datele colectate și să luați deciziile corecte pe baza acestor date.

Numărul tot mai mare de dispozitive conectate la Internet generează informații brute foarte complexe, iar analiza acesteia a devenit o adevărată provocare pentru analiștii de date.

De exemplu vehicule conectate sau roboți industriali produce „teraocteți” de date statistice care necesită prelucrare ulterioară, fără de care informațiile sunt efectiv inutile.

Doar soluțiile analitice bazate pe inteligența artificială (AI) sunt capabile să rezumă această cantitate imensă de informații, să o îmbunătățească în timp real și să ofere noi perspective. Internetul Lucrurilor de astăzi nu poate fi imaginat fără aceste alianțe.

Roboții industriali produc „teraocteți” de informații pentru prelucrare ulterioară

Fuziunea inteligenței artificiale și a datelor mari este una dintre cele mai semnificative tendințe din Internetul obiectelor care ar putea oferi rezultate mai bune pentru industrie și ar putea schimba modul în care oamenii lucrează.

În plus, integrarea strânsă a inteligenței artificiale, a datelor mari și a dispozitivelor inteligente va contribui în mare măsură la apărarea împotriva amenințărilor de securitate. Există acum modele care pot prezice unde se va întâmpla următoarea crimă. Toate acestea datorită matematicii și inteligenței artificiale.

În plus, această metodă permite sistemelor să declanșeze semnale sau acțiuni fără a transmite date. Rezultatul este o performanță îmbunătățită, deoarece rețelele funcționează la o latență scăzută.

O altă tendință este integrarea fluxurilor de date direct în învățarea automată. Aplicațiile potențiale includ case inteligente, întreținerea lifturilor, diagnosticarea asistenței medicale, monitorizarea încălcării securității rețelei corporative și multe altele.

În plus, datele colectate vor fi vândute ca un articol separat. Cele mai recente statistici de învățare automată reflectă această evoluție.

O tendință importantă este integrarea directă a fluxurilor de date în învățarea automată

4. Gemeni digitali

Odată cu adoptarea din ce în ce mai mare a blockchain-ului în IoT, popularitatea tehnologiei gemene digitale este în creștere și devine una dintre principalele tendințe pe piața IoT.

Gemenii digitali sunt o oglindă a unuia dintre obiectele sau procesele care au aceleași proprietăți și funcționează exact ca versiunile lor reale. Vă puteți gândi la el ca la un obiect sau un proces din lumea reală care are omologul său virtual.

Apoi, în lumea virtuală, putem verifica ce se întâmplă dacă mai adăugăm doi roboți la producție. Geamănul virtual preia date din lumea reală și ne arată care este rezultatul final.

De exemplu, aceasta poate însemna că nu vom putea livra produse sau că linia de producție va fi supraîncărcată. Deci, încercăm totul virtual, dar cu date reale.

Gemenii digitali sunt o oglindă a unuia dintre obiecte sau procese

Motivul pentru care blockchain oferă o bază suficientă pentru ca gemenii digitali să funcționeze se datorează principalelor atribute ale acestei tehnologii:

• Gestionabilitate;

• Imuabilitate;

• Fara intermediari.

Aceste caracteristici sunt foarte utile pentru gemenii digitali, deoarece permit transferul securizat de date valoroase între lumea virtuală și cea reală.

Experimente ca acestea sunt extrem de utile pentru internetul industrial al obiectelor. De exemplu, folosind copii virtuale ale echipamentelor conectate din fabricile de producție, putem simula diferite situații și putem prezice rezultate pozitive și negative, astfel putem preveni accidentele și îmbunătățim eficiența echipamentelor fizice.

Sistemele industriale pot profita la maximum de gemenii digitali. În viitor, nu există producție inteligentă fără gemeni digitali.

Sistemele industriale pot profita la maximum de gemenii digitali

5. Întreținere preventivă

Conceptul de întreținere preventivă este o soluție IoT cu adevărat convenabilă atât în ​​companiile industriale, cât și în viața personală a oamenilor. Este probabil ca în următorii ani să se facă din ce în ce mai multe investiții în această tehnologie.

Până la urmă, să recunoaștem, cine nu ar vrea să știe când s-ar putea defecta o mașină de producție, un robot, un motor sau un cazan?

În fabricile industriale, o serie de senzori monitorizează starea de sănătate a componentelor și furnizează datele unui software controlat de inteligență artificială care analizează datele și poate prezice când ar putea apărea o defecțiune sau chiar o oprire completă. Tehnicienii sunt informați în timp util și pot înlocui piesele înainte ca acestea să se defecteze.

Întreținerea preventivă este o modalitate de a determina probabilitatea defecțiunii

În casele inteligente, senzorii controlează toate dispozitivele, inclusiv electricitatea, apa și încălzirea. Când sunt detectate probleme precum scurgeri de apă sau scurtcircuite, proprietarii de case sunt anunțați prin intermediul aplicației, astfel încât să poată lua rapid măsuri de precauție.

Principalele avantaje includ:

• Reducerea costurilor;

• Condiții de lucru mai sigure;

• Capacitatea de a preveni evenimente grave și daune.

Și acest serviciu este cu adevărat necesar pentru majoritatea industriilor: producție, logistică, depozite, asistență medicală, orașe inteligente etc.

6. Calcul periferic (alternativă cloud mai rapidă)

Un alt pilon al Internetului lucrurilor este cloud computing.Cu toate acestea, cloud computing are dezavantaje semnificative, cum ar fi lățimea de bandă redusă și latența mare, care pot cauza probleme, mai ales atunci când procesarea în timp real este critică. Prin urmare, multe companii investesc acum în cele mai noi tehnologii.

Pentru cloud computing, datele colectate de la senzori și dispozitive trebuie să ajungă la un server cloud central, astfel încât să poată fi procesate și apoi trimise înapoi. Acestea sunt de obicei distanțe lungi și provoacă multă latență.

În edge computing, informațiile colectate de pe un dispozitiv sunt procesate direct pe acel dispozitiv fără a fi trimise în altă parte. Acest lucru este posibil datorită puterii de calcul crescute a dispozitivelor moderne.

Conceptul în evoluție al Industriei 4.0 implică în mod inerent edge computing

Calculul periferic este descentralizat, iar datele colectate pe dispozitive (la margine) nu sunt trimise la un server central, ci procesate pe acele dispozitive. Această abordare oferă economii semnificative de lățime de bandă și poate oferi o confidențialitate mai bună.