Termeni și definiții electrice de bază, tablouri și dispozitive de conectare și reglare, partea 1

I Dicționar electrotehnic internațional, bujii și aparate de conectare și reglare, partea 1

Înțelegerea energiei electrice necesită cunoașterea acestor termeni electrici de bază.

Bujii și dispozitive de conectare și reglare.

termeni generali

Dispozitive de distribuție. Termen general aplicat unui ansamblu de aparate de comutare principale și auxiliare pentru funcționarea, reglarea, protecția sau alt control al instalațiilor electrice.

Echipamente de comutare (de mașină sau aparat). Aparatură de comutare referitoare la controlul unui anumit circuit, mașină sau dispozitiv.

Dispozitiv de blocare. Un dispozitiv mecanic, electric sau alt dispozitiv care face ca funcționarea unui aparat să depindă de starea sau poziția unuia sau mai multor dispozitive, altele decât dispozitivul controlat.

Secvența de operare. Ordinea predeterminată în care sunt efectuate un număr de operații.

Circuitul principal al unui dispozitiv de comutare (contactor, selector, comutator etc.). Orice părți conductoare ale unui dispozitiv incluse în circuitul pe care dispozitivul este proiectat să le facă, să rupă sau să le schimbe.

Circuitul auxiliar al unui dispozitiv de comutare (contactor, selector, comutator etc.). Toate părțile conductoare ale unui dispozitiv, altele decât cele incluse în circuitul pe care dispozitivul este proiectat să le facă, să rupă sau să le schimbe.

Polul dispozitivului de comutare. Toate piesele electrice conectate la o anumită linie sau fază a dispozitivului.

Contact (sens abstract). O afecțiune care apare atunci când două fire se ating.

Tipuri de construcție și protecție fizică

Aparatul scufundat în ulei. Aparat în care părțile principale sau unele dintre aceste părți sunt scufundate în ulei.

Comutator cu un singur rezervor. Întrerupător cu un singur rezervor. Un întrerupător multipolar sau un întrerupător cu un singur rezervor umplut cu ulei care conține elementele de rupere a tuturor polilor. Un întrerupător sau întrerupător în care fiecare stâlp poate funcționa independent de ceilalți.

Unitate interioară. Aparatură destinată utilizării numai în clădiri.

Dispozitiv extern. Aparatură destinată utilizării în aer liber.

Aparate de tip deschis. Aparat în care părțile sub tensiune pot fi atinse.

Dispozitiv ecranat. Aparat parțial închis. Aparatură în care piesele sub tensiune sunt protejate de contactul accidental al oamenilor.

Aparat complet închis. Aparatură complet închisă astfel încât să fie imposibilă contactul accidental sau intenționat al corpurilor străine cu o piesă sub tensiune, atâta timp cât carcasa este pe poziție. Aparat protejat sau închis de o carcasă metalică care este în mod normal împământat.

Aparate placate cu metal. Aparat în care componentele sunt încapsulate într-o carcasă metalică împământată (împământată) montată pe conductorii și izolația închise și pot fi asamblate unul față de celălalt pentru a forma o structură autonomă.

Aparat ignifug. Aparate proiectate să funcționeze într-o atmosferă inflamabilă și construite astfel încât să nu poată aprinde atmosfera înconjurătoare în timpul funcționării în condiții specificate.

Elemente structurale

Terminal. Un element conductor din jurul unui aparat destinat conectării la conductori externi.

Terminal la sol. Terminal la sol. Un terminal conceput pentru a asigura, printr-o conexiune specială, împământarea) unei părți a aparatului.

Membru de contact (abreviat: contact). Un conductor conceput să coopereze cu altul pentru a stabili contactul.

Contacte (sens specific). Două sau mai multe elemente de contact care interacționează relativ mobile pentru a deschide sau închide un circuit.

Contacte principale. Contacte introduse în circuitul principal al aparatului. Pentru membrii de contact constând din mai mult de un element, contactele primare sunt elementele care interacționează care transportă în mod normal cea mai mare parte a curentului.

Contact arc. Contactul pe care este desenat arcul după ce contactele principale (și intermediare, atunci când sunt utilizate) s-au separat.

Contact auxiliar. Un contact introdus în circuitul auxiliar al aparatului.

Contactul cu Pământul. Contact cu solul. Un contact folosit pentru împământare (împământare) părți ale unui dispozitiv.

Contacte auxiliare normal deschise. Interblocare normal deschis. Contacte auxiliare ale unui întrerupător sau întrerupător care sunt deschise atunci când întrerupătorul sau întrerupătorul este deschis.

Contacte auxiliare normal închise. Închidere simplă cu blocare. Contacte auxiliare ale unui întrerupător sau întrerupător care se închid atunci când întrerupătorul sau întrerupătorul este deschis.

Contact de vacanță. Interblocare normal închis. Contactul auxiliar al unui dispozitiv având o singură poziție de repaus. Acest contact se închide când dispozitivul este oprit.

Contact de serviciu. Interblocare normal deschis. Contactul auxiliar al unui dispozitiv având o singură poziție de repaus. Acest contact este deschis când dispozitivul este oprit.

Contacte din spate. Un dispozitiv de contact în care mișcarea relativă a elementelor cooperante este în mod substanțial într-o direcție perpendiculară pe suprafața de contact.

Contacte glisante. Un dispozitiv de contact în care mișcarea relativă a elementelor cooperante este în mod substanțial într-o direcție paralelă cu suprafața de contact.

Contacte mobile. Un aranjament de contact în care un membru cooperant trece peste celălalt.

Contact fix. Partea staționară, fixată rigid, a elementului de contact.

Priza. Un element detașabil conectat la unul sau mai mulți conductori care este proiectat pentru a fi introdus într-o priză de formă adecvată pentru a stabili una sau mai multe conexiuni.

Atașarea unui dop. Priza. Un element detașabil, de obicei sub formă de trunchi de con și care nu este conectat la niciun conductor, conceput să facă contact atunci când este plasat între două contacte.

PIN. Un element conductor, rigid sau flexibil, destinat să fie introdus în contact cu o priză de formă adecvată, astfel încât să facă contact electric.

Priză-contact. Un element conductor, rigid sau flexibil, proiectat să primească un știft adecvat pentru a face contact electric.

Element mobil (de aparat). Partea mobilă a unui aparat care poartă elementul de contact mobil și a cărei mișcare realizează operația (facerea și spargerea).

Fixator (de aparat). Un dispozitiv care ține elementul mobil al aparatului într-o poziție stabilită împotriva acțiunii arcurilor sau a gravitației.

Dispozitiv de oprire. Un dispozitiv care, acționând mecanic asupra unui mecanism de blocare, permite energiei stocate să deschidă un întrerupător.

Resetarea dispozitivului… Un dispozitiv prin care un mecanism de blocare este readus în poziția sa stabilită, de la care aparatul poate fi acționat din nou.

Dispozitiv de control al arcului. O cameră care înconjoară parțial sau complet contactele unui întrerupător sau întrerupător de circuit conceput pentru a conține arcul și a ajuta la stingerea acestuia.

Tobogan cu arc. O cameră în care RDC este transferat pentru a ajuta la stingerea acestuia.

Bobina suflantei. O bobină concepută pentru a produce un câmp magnetic dispus să devieze un arc, de ex. g. într-un tobogan arcuit.

Apasa butonul. O parte a unui dispozitiv electric constând dintr-un buton care trebuie apăsat pentru a efectua o operație.

Intrare prin cablu. Un dispozitiv care permite trecerea unui cablu printr-o partiție sau carcasa unui aparat.

Tufiș. Un dispozitiv care permite trecerea unui fir printr-o partiție sau carcasă a unui aparat.

Glanda de compresie. Intrarea cablului asigură o etanșare prin comprimarea unui material deformabil.

Bucșă. O structură izolatoare care încorporează un conductor de trecere sau care asigură o trecere pentru un astfel de conductor, capabilă să fie montată pe un perete.

Baza dispozitivului. Partea fixă ​​a unui dispozitiv pe care sunt montate componentele acestuia.

Locația dispozitivului. Un dispozitiv conceput pentru a se asigura că un element mobil al unui aparat (de exemplu, un controler) este plasat într-una dintre multele poziții specificate.

Operațiune

Control manual. Controlul operațiunii prin intervenție umană.

Control automat. Controlul unei operații, fără intervenție umană, ca răspuns la apariția unei stări predeterminate.

Control local. Controlul unei operațiuni de la un dispozitiv situat pe sau în apropierea dispozitivului controlat.

De la distanță. Controlul operațiunii de la distanță: aceasta implică o conexiune, de obicei electrică, între dispozitivul de control și dispozitivul care urmează să fie controlat.

Chirurgia mâinii. Pornirea manuală a dispozitivului fără alimentare suplimentară.

Alimentare electrică. Acţionarea unui aparat cu putere electrică, arc, pneumatică sau hidraulică.

Senzorial. Alergare. Activarea unui motor sau solenoid în mod repetat pentru perioade scurte pentru a produce mișcări mici ale actuatorului.

Lucru manual independent. O operațiune manuală în care energia stocată în timpul părții inițiale a operațiunii este utilizată ulterior pentru a finaliza operațiunea de închidere independent de operator.

Aparat cu control automat. Un dispozitiv care conține elemente care sunt sensibile la modificările unei cantități fizice care deblochează dispozitivul în condiții predeterminate.

Dispozitiv controlat termic. Un dispozitiv care este acţionat de efectul termic al unui curent care trece prin el.

Fără oprire (întrerupător). Un întrerupător de circuit prevăzut cu un dispozitiv care anulează orice încercare de a-l ține închis atunci când sunt stabilite condiții predeterminate care necesită deschiderea acestuia.

Dispozitiv de blocare (întrerupător cu...). Un întrerupător echipat cu un dispozitiv care anulează orice încercare de a închide întrerupătorul atunci când sunt stabilite condiții predeterminate care necesită deschiderea acestuia.

Comutator automat. Întrerupător prevăzut cu mecanisme de reînchidere automată după deschidere în condiții de defecțiune.

Un dispozitiv cu acțiune instantanee. Aparat în care se lucrează atunci când se atinge o condiție predeterminată (de exemplu, o valoare a curentului sau a tensiunii).

Dispozitiv de întârziere. Aparat in care operatia are loc la ceva timp dupa momentul in care se stabilesc conditiile care o fac sa functioneze.

O întârziere definită (comutator, eliberare sau releu). Un întrerupător de circuit cu întârziere, declanșare sau releu în care întârzierea este independentă de mărimea mărimii care provoacă funcționarea.

Întârziere inversă (comutator, eliberare sau releu). Un comutator cu întârziere, declanșare sau releu în care întârzierea variază invers cu mărimea cantității care provoacă funcționarea.

Declanșare de supracurent [supratensiune]. Un dispozitiv care funcționează automat atunci când curentul care circulă prin el sau tensiunea aplicată acestuia depășește o valoare predeterminată.

Eliberați subcurent [sub tensiune]. Un dispozitiv care funcționează automat atunci când curentul care circulă prin el sau tensiunea aplicată acestuia scade sub o valoare predeterminată.

Eliberarea curentului invers (curent continuu). Un dispozitiv care funcționează automat atunci când curentul continuu prin el și-a inversat direcția normală.